Winter on the street - Iarna pe ulita

Winter on the street

by George Coşbuc

                        It started yesterday to fall

                        How many a flake, now he stood,

                        The clouds have been avenged

                        Towards sunset, but I'm stacked

                        Over the village.

 

                        It's not the sun, but it's good,

                        And there's only smoke on the river.

                        It's quiet now,

                        But the crashing sound comes

                        On the way.

 

                        Are children. With many sans,

                        I come from the coast screaming

                        And he jumped and laughed;

                        Through the snow they make wonders;

                        Willy-nilly.

 

                        The mouth is like the wheel of the dead;

                        And the waves start,

                        How the fence is gonna fuse

                        Sparrow sparrows when clouds

                        Fresh weather.

 

                        The greatest now, out of contempt,

                        I sit on the streets;

                        The smallest, hungry,

                        They shriek and cry a bunch

                        On the doors.

 

                        The corner in the corner now rises

                        A child, do not know who,

                        Wide of one elbow are his steps,

                        And he is small, because on the path

                        It's not like it.

 

                        His clothes swept the earth

                        He barely crawled it, barely:

                        Five as he sits in it,

                        Let's beat the wind again, sister

                        If he wants it!

 

                        It is the ground as it can be seen,

                        He sent me to the village,

                        See why he frowned at them,

                        And get up, and believe it

                        That he is a man;

 

                        He staggered and got up

                        Little on the back of his head

                        All the lamb's wool:

                        A stronger hat

                        Only him.

 

                        And it still comes, swim,

                        But suddenly with live eyes,

                        It's okay to keep me!

                        Colo, noisy crowd,

                        The children!

 

                        He's fasting around

                        I'm walking around, for it's lost,

                        But the children saw him!

                        All the fog rains

                        On-ntrecut.

 

                        Here, me, the hat, brother,

                        Great as a day job

                        Hello, my bear!

                        They have seven villages under it

                        Shelter!

 

                        Some people rush him down the valley,

                        Others jokingly hold them

                        Here, without a bit of wine

                        They swore to get drunk

                        The Christian!

 

                        The baby is coming slowly down the street

                        In her broken coat

                        And girded with lime strings.

                        He stands now to see

                        And what she is.

 

                        The old lady hurts

                        For the little Beard-elbow.

                        You're crazy about everything

                        Mom, baby, give me your hand

                        Let me get you out!

 

                        I mean, you want to quench with straw

                        The fire when it's in the hay,

                        And then you say you're Romanian!

                        The poor grandmother stood in the lair

                        Master.

 

                        Like an owl around

                        And I spend it with ailment,

                        And they care about her,

                        Fill her narrow street

                        By the way.

 

                        It's not a good idea to do them good

                        Keep their way!

                        I laugh and jump in one leg,

                        They turn around and scream

                        More with the dawn.

 

                        Baba forgot his teaching:

                        Beats, swears, gives his hands:

                        Draco, are you heathens?

                        My mother! Stick with the stick

                        Like dogs!

 

                        And the stick is spinning

                        To make her around;

                        But it's barely the empty place,

                        And the crowd rages

                        Again the table.


So the camp goes

                         Surprisingly,

                         Baba in the middle, Captain,

                         Spit in the breast and cross

                         By Satan.

 

                         The dogs are also upset

                         From the courtyards, and jump to them.

                         Females come out from the fences,

                         The elders wonder

                         From the hut.

 

                         What's going on all the way?

                         Nothing. High school children.

                         Well, hear! I would see them big,

                         It's like a pass

                         By the Tartars!


Iarna pe uliţă

de George Coşbuc

A-nceput de ieri să cadă

Câte-un fulg, acum a stat,

Norii s-au mai răzbunat

Spre apus, dar stau grămadă

Peste sat.



Nu e soare, dar e bine,

Şi pe râu e numai fum.

Vântu-i liniştit acum,

Dar năvalnic vuiet vine

De pe drum.



Sunt copii. Cu multe sănii,

De pe coastă vin ţipând

Şi se-mping şi sar râzând;

Prin zăpadă fac mătănii;

Vrând-nevrând.



Gură fac ca roata morii;

Şi de-a valma se pornesc,

Cum prin gard se gâlcevesc

Vrăbii gureşe, când norii

Ploi vestesc.



Cei mai mari acum, din sfadă,

Stau pe-ncăierate puşi;

Cei mai mici, de foame-aduşi,

Se scâncesc şi plâng grămadă

Pe la uşi.



Colo-n colţ acum răsare

Un copil, al nu ştiu cui,

Largi de-un cot sunt paşii lui,

Iar el mic, căci pe cărare

Parcă nu-i.



Haina-i măturând pământul

Şi-o târăşte-abia, abia:

Cinci ca el încap în ea,

Să mai bată, soro, vântul

Dac-o vrea!



El e sol precum se vede,

Mă-sa l-a trimis în sat,

Vezi de aceea-i încruntat,

Şi s-avântă, şi se crede

Că-i bărbat;



Cade-n brânci şi se ridică

Dând pe ceafă puţintel

Toată lâna unui miel:

O căciulă mai voinică

Decât el.



Şi tot vine, tot înoată,

Dar deodată cu ochi vii,

Stă pe loc să mi te ţii!

Colo, zgomotoasa gloată,

De copii!



El degrabă-n jur chiteşte

Vrun ocol, căci e pierdut,

Dar copiii l-au văzut!

Toată ceata năvăleşte

Pe-ntrecut.



Uite-i, mă, căciula, frate,

Mare cât o zi de post

Aoleu, ce urs mi-a fost!

Au sub dânsa şapte sate

Adăpost!



Unii-l iau grăbit la vale,

Alţii-n glumă parte-i ţin

Uite-i, fără pic de vin

S-au jurat să îmbete-n cale

Pe creştin!



Vine-o babă-ncet pe stradă

În cojocul rupt al ei

Şi încins cu sfori de tei.

Stă pe loc acum să vadă

Şi ea ce-i.



S-oţărăşte rău bătrâna

Pentru micul Barba-cot.

Aţi înnebunit de tot

Puiul mamii, dă-mi tu mâna

Să te scot!



Cică vrei să stingi cu paie

Focul când e-n clăi cu fân,

Şi-apoi zici că eşti român!

Biata babă a-ntrat în laie

La stăpân.



Ca pe-o bufniţă o-nconjoară

Şi-o petrec cu chiu cu vai,

Şi se ţin de dânsa scai,

Plină-i strâmta ulicioară

De alai.



Nu e chip să-i faci cu buna

Să-şi păzească drumul lor!

Râd şi sar într-un picior,

Se-nvârtesc şi ţipă-ntruna

Mai cu zor.



Baba şi-a uitat învăţul:

Bate, înjură, dă din mâini:

Dracilor, sunteţi păgâni?

Maica mea! Să stai cu băţul

Ca la câini!



Şi cu băţul se-nvârteşte

Ca să-şi facă-n jur ocol;

Dar abia e locul gol,

Şi mulţimea năvăleşte

Iarăşi stol.



Astfel tabăra se duce

Lălăind în chip avan:

Baba-n mijloc, căpitan,

Scuipă-n sân şi face cruce

De Satan.



Ba se răscolesc şi câinii

De prin curţi, şi sar la ei.

Pe la garduri ies femei,

Se urnesc miraţi bătrânii

Din bordei.



Ce-i pe drum atâta gură?

Nu-i nimic. Copii ştrengari.

Ei, auzi! Vedea i-aş mari,

Parcă trece-adunătură

De tătari!